Armata Română sărbătoreşte Ziua Vânătorilor de Munte la data de 3 noiembrie. Data a fost aleasă deoarece la 3 noiembrie 1916, potrivit Ordinului Marelui Cartier General (MCG) nr. 294, Şcoala de Schiori din Bucureşti (prima formă organizatorică apropiată de vânătorii de munte, înfiinţată la 30 septembrie 1916) a fost transformată în Corpul Vânătorilor de Munte. Unitatea era organizată în trei batalioane, fiecare a câte trei companii, iar la comanda sa a fost numit căpitanul Virgil Bădulescu.
Corpul Vânătorilor de Munte trebuia să îndeplinească ”misiuni de recunoaştere, de siguranţă şi de legătură”, fiind deopotrivă şi o unitate tactică, în special în trecătorile din Carpaţi.
La 27 decembrie 1916, Corpul Vânătorilor de Munte a fost transformat în Batalionul Vânători de Munte, care a participat în bătălia de la Oituz prin executarea unor puternice contraatacuri, pentru cucerirea unor înălţimi dominante, cele mai importante fiind Coşna şi Cireşoaia.
În campaniile celui de-Al Doilea Război Mondial, Corpul Vânătorilor de Munte a participat la luptele pentru eliberarea nordului Bucovinei în 1941, provincia fiind eliberată pe 9 iulie. După eliberarea Bucovinei, corpul a participat la luptele din Ucraina până în octombrie 1941. Ulterior, trupele de vânători de munte au participat la campania din Crimeea. Pe 25 martie 1942, brigăzile au fost reorganizate în divizii, prin sporirea efectivelor. Artileria brigăzilor de vânători de munte s-a dovedit a fi punctul slab al acestor formațiuni, gurile de foc nefiind suficient de puternice pentru stepa din Rusia. În zonele de munte însă, performanțele pieselor de artilerie învechite erau mulțumitoare.
Din iulie 1942, Corpul Vânătorilor de Munte a participat la Operațiunea Albastru cu diviziile 2 și 3 VM care au avansat în Caucaz. Generalul Ioan Dumitrache, comandantul Diviziei 2 VM, a primit Crucea de Cavaler a Crucii de Fier pentru aportul trupelor sale în cucerirea orașului Nalcik. Diviziile 1 și 4 VM au fost folosite în iarna dintre anii 1942 și 1943 pentru paza Peninsulei Crimeea, fiind în refacere după cucerirea Sevastopolului.
După Bătălia de la Stalingrad, diviziile 2 și 3 VM au fost retrase treptat de pe capul de pod Kuban în Crimeea, apoi Corpul Vânătorilor de Munte a participat la apărarea Peninsulei Crimeea, fiind evacuat parțial în România până la 9 mai 1944, când Sevastopolul a fost ocupat de trupele sovietice.
Din 22 iunie 1941 şi până în 12 mai 1945, pierderile vânătorilor de munte s-au ridicat la 2.378 ofiţeri, 1.830 subofiţeri, 70.000 gradaţi soldaţi, adică un total de 74.208 oameni. Pentru fapte excepționale, mulți dintre ofițerii V.M. au fost decorați cu Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul”.
După încheierea războiului, trupele vânătorilor de munte au trecut prin reorganizări, redislocări şi desfiinţări, ducând la dispariţia Brigăzii 2 Vânători de Munte, la 14 aprilie 1961, reînfiinţată apoi prin Ordinul MFA din 14 octombrie 1964, cu sediul la Baia Mare, apoi la Braşov. Tot atunci, s-a înfiinţat şi Batalionul 21 Vânători de Munte, cu sediul iniţial la Rădăuţi, apoi la Predeal. Ulterior, s-au înfiinţat şi alte brigăzi, subordonate altor mari unităţi din forţele terestre.
Asociația „Ferdinand I” reconstituie această armă de elită, în memoria tuturor soldaților și eroilor români care au luptat sub semnul cetinei de brad, însemn militar ce reproduce literele V.M., participând la acțiuni de reconstituire istorică, gărzi de onoare, comemorări, istorie vie, diverse evenimente cultural-istorice, prezentări de uniforme, echipament militar și accesorii. Membrii asociației noastre dețin în colecțiile lor obiecte originale ale Vânătorilor de Munte (bocanci V.M., schiuri, documente, fotografii etc.).
Semper fidelis Patriae!
asociatiaferdinand.com
Asociația de Reconstituiri Istorice „Ferdinand I” 