Documente| Istoria Telegramei trimisă de Marele Duce Nicolae, Domnitorului Carol I. Documentul care a stat la baza intrării României în conflictul ruso-turc și obținerea Independenței

La data de 19/31 iulie 1877, Marele Duce Nicolae trimitea Domnitorului Carol I, binecunoscuta telegramă prin care solicita sprijinul armatei române în operațiunile militare desfășurate la sud de Dunăre.

Războiul ruso-turc din 1877-1878 a oferit României posibilitatea de a-și câștiga independența prin jertfa pe câmpul de luptă a mii de soldați români. Prinsă între Imperiul Țarist, ce își dorea revanșa și teritoriile pierdute în urma Războiul Crimeii, și Imperiul Otoman, ce agoniza puternic în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, marja de manevră a României era deosebit de redusă. Fie încerca să se alăture războiului dus de ruși împotriva otomanilor, fie rămânea neutră, dar cu trupe rusești pe teritoriul ei, expusă permanent pericolului să fie transformată în teatru de război, cum s-a întâmplat de atâtea ori în secolului al XIX-lea, arată cei de la „Historia”.

Pentru a ne face o idee clară despre cum s-a desfășurat conflictul, trebuie să precizăm faptul că relațiile dintre Imperiul Țarist și România s-au desfășurat în condiții inegale, de la începutul conflictului. Rusia „a negociat” din poziție de forță o convenție cu autorițățile de la București, ce permitea trupelor țariste să tranziteze teritoriul românesc. Mai mult, trupele ruseşti au trecut Prutul, îndreptându-se către Dunăre, fără a mai aştepta adoptarea convenției în Parlamentul României. Încercările României de a încheia un tratat de alianță cu Imperiul Țarist, pentru a se alătura conflictului, s-au lovit de aroganța țarului Alexandru al II-lea și a prințului Gorceakov.

A venit însă ziua de 19/31 iulie 1877. La Cartierul General al Armatei Române este primită o telegramă trimisă Domnitorului Carol de Marele Duce Nicolae, care relata situația disperată în care se aflau rușii la Plevna (în Bulgaria, de astăzi). O parte din trupele rusești intraseră în panică, Marele Duce Nicolae al Rusiei și-a mutat cartierul general, iar însăși țarul Alexandru II-lea era gată să se retragă peste Dunăre. În telegrama către Carol, Marele Duce Nicolae al Rusie scria: „Târnovo, Marți 19/31 iulie 1877 orele 3 și 35 după-amiază. Prințului Carol al României, în locul unde se află Cartierul General Român: Turcii, adunând cele mai mari mase de trupe la Plevna, ne zdrobesc. Rog să faci fusiune, demonstrațiune și, dacă se poate, să treci Dunărea cu armata după cum dorești, între Jiu și Corabia. Demonstrațiunea aceasta este neapărat necesară pentru înlesnirea mișcărilor mele. Nicolae”.

Primirea telegramei a reprezentant un moment cheie în ceea ce privește derularea războiului din 1877-1878 și implicarea militară a României în conflict, de această dată ajutorul părții române fiind solicitat în noul context militar de la Plevna. După primirea telegramei la Cartierul domnitorului Carol I, unde era prezent și Ion C. Brătianu, președintele Consiliului de Miniștri, a avut loc un consiliu în care s-a discutat atitudinea pe care trebuie să o aibă România față de această cerere, aflăm de la Cristina Constantin, cercetător la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”.

Ion C. Brătianu a insistat pentru a se răspunde favorabil cererii, explicând că exista riscul mutării teatrului de operații peste Dunăre, pe teritoriul României, iar domnitorul Carol I a fost de acord cu condiția ca, în caz de cooperare, el să aibă comanda efectivă a armatei române.

În răspunsul domnitorului Carol I se arăta: „În urma telegramei tale din 19 iulie, după mari sforțări și cu toate greutățile numeroase, sunt fericit de a putea să te anunț că s-au luat toate dispozițiunile pentru concentrarea a vreo 30 mii de oameni ca să luăm într-o silință comună Plevna, cu corpurile angajate în jurul acestei pozițiuni, care este un pericol permanent pentru armata imperială…”.

În vederea desfășurării noilor operațiuni militare, la 23 iulie/4 august 1877 Marele Cartier General Român a decis reorganizarea armatei române care a fost împărțită în Armata de operații, comandată de generalul de brigadă Alexandru Cernat și Armata de observație, comandată de generalul de brigadă George Lupu. Sângele soldaților români vărsat la sud de Dunăre va consfinți independența României.

Într-un interviu acordat revistei „Historia”, dr. Ioan Dragan, fostul director al Arhivelor Naționale ale României spunea despre telegrama trimisă de Marele Duce Nicolae, Domnitorului Carol I, că documentul face parte din fondul arhivistic mai larg, un fond extraordinar pe care Arhivele Naționale îl păstrează provenind de la Casa Regală a României. „Telegrama face parte din fondul documentar al Regelui Carol I şi din grupajul de corespondenţă dintre Marele Duce Nicolae şi Carol I, corespondenţă care este, şi înainte, şi după 1877, foarte interesantă. Dar legat de Războiul de Independenţă, schimbul de scrisori este extraordinar, deoarece telegrama şi anumite fapte și acţiuni militare sunt detaliate în această corespondenţă. Astfel, ele sunt preluate, completate cu alte informaţii din arhiva Ministerului de Război şi constituie istoria glorioasă a cuceririi independenţei de stat a României. Fără îndoială că este unul dintre documentele importante după Declaraţia de Independenţă, după alte acţiuni pe care le-a săvârşit România sub Principele Carol. Sigur este documentul prin care, oficial, România intră în război – şi cu acesta, problemele independenţei româneşti se îndreaptă către soluţionarea fericită la nivel diplomatic european de mai târziu.”

Telegrama din 19/31 iulie 1877 își are propria istorie, fiind căutată de sovietici în arhivele române, după 23 august 1944. Motivul este evident: distrugerea ei și compromiterea modului în care s-a obținut Independența României. Din fericire pentru istoriografia română, telegramă nu a fost găsită atunci. Astăzi, documentul poate fi cercetat la Arhiva Națională a României, în colecția SANIC, Fond Casa Regală, Carol I, VJ 103/1877, f. 1, putând fi solicitată și fotocopia acestui document important pentru istoria modernă a României.

▪︎ Andrei POPETE PĂTRAȘCU

Publicitate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s