Încă din data de 15 august 1916, când România a declarat război Austro-Ungariei, Regina Maria a României s-a implicat în organizarea serviciului de Cruce Roșie, care se afla sub Înaltul Său Patronaj. Prima misiune asumată de Regina Maria a fost organizarea și coordonarea serviciilor de ambulanță care trebuia să îi preia pe răniții de pe front.
În timpul refugiului la Iași, Regina Maria se îngrijea de răniți, iar de multe ori, una dintre fiicele sale, Principesa Ileana, se afla alături de ea.
Regina României vizita deopotrivă barăcile în care erau tratați răniții și cele în care zăceau bolnavii de tifos. Și aceasta în ciuda faptului că Familia Regală plătise tribut tifosului, prin moartea Principelui Mircea, cel mai mic dintre copiii Regelui Ferdinand I și Reginei Maria. Iată ce scria contele de Saint-Aulaire, ministrul Franței la București:
“În fiecare dimineață, Regina, în uniformă de infirmieră, însoțită de o doamnă de onoare și de un grup de brancardieri voluntari se duce la gară pentru a-i primi pe răniți. Regina înfruntă moartea și ceea ce este fără îndoială cel mai greu, depășește oboseala unei zile nu de opt ore, ci a unei zile care se întinde până noaptea târziu, cu șaisprezece, șaptesprezece sau optsprezece ore de muncă, pe cât de respingătoare pe atât de periculoasă, în mijlocul emanațiilor infecte ale cangrenelor. Când este vorba de Regina nu ne referim la curaj. Curajul presupune teamă și energia de a învinge. Sentiment necunoscut pentru o suverană a cărei îndrăzneală aduce a invulnerabilitate.”
• cu Violeta Popa, Asociația de Reconstituiri Istorice Ferdinand I, replică istorică a uniformei de infirmieră, purtată și de Regina Maria, în timpul Primului Război Mondial.
